Locul pierzaniei noastre, a tuturor

Nu. Nu voi incepe sa dau citate de cinspe mii de cuvinte evlavioase proaspat scoase din biblia. Ci mai degraba am stat eu si m-am cugetat cum ca dupa atata amar de vreme ar fi cazul sa va zic unde imi pierd eu noptile si cam pe unde imi inec mintile in aburi clocotind de alcool.

Eu mi-s migrator. Singura diferenta intre mine si pasaretul plimbaret ii lipsa mea acuta de pene. Ma jur ca n-am. Aaa, si cealalta singura diferenta e ca eu migrez saptamanal, ele bietele ajung sa bea doar de vreo doua ori pe an…ceea ce e trist. In timpul saptamanii, atunci cand teoretic mi-s om cu responsabilitati ce ara cu deshtele in campul muncii, stau in alt oras. De vis, dom’le! Da’ eu is ca prastia. Abia astept sa simt miros de vineri in nari si deja mi-s mai plin de viata, si viata-i mai plina de mine. Si cum se face vineri seara ma arunc cu voiosie in vehiculul cu tractiune de picior, ca trage mai cu spor cu cat is eu mai vanjos si pun plumbi in talpa, si plec pe alte meleaguri. Yeap, trag si eu ca Nica a lu’ Creanga, la casa parinteasca, acolo unde m-am fost educat si crescut bine, ca o paine dospita cu maiestrie. Locul ala unde pedofilii sunt in culmea extazului. Numai minore, una si una!

De ce fac eu treaba asta? Pai dintr-un singur motiv: pentru ca pot! Aaaa…si alt motiv ar fi ca mi-e drag sa ma duc acasa. Si alt motiv ar fi ca acolo mai tot timpul dau de oameni dragi cu care sa ies in oras si sa ma cinstesc cum se cuvine. Noi nu bem! Doamne feri! Nu, doar animalele beau. Noi cinstim. Ce-i drept ca uneori cinstim exagerat de mult si ajungem de ne pare rau a doua zi. A doua zi e intotdeauna ziua aia pe care nu ti-o doresti. E ca ziua cu facturi, ca o zi de post. Lunga, urata si inutila. Ar mai fi si raul care sade in fiecare din noi in ziua de dupa. Zi din aia in care te trezesti si simti cum ai fost oaie in seara de dinainte si ti-a placut teribil un drob de sare. Asa ti-e de sete de parca iti vine sa seci 7 rauri si 7 mari. Nu ca ai sta chiar asa departe, dar asa ti-e de seteeee. ILUZII! Iluzii am zis! Pai cine mama zmeului crezi ca poate sa bea apa? Ia indrazneste. Chiar te rog sa bei apa si sa incerci sa scoti gustul ala de sobolan mort din gura. Sa vezi cum incepe sa miste si sa dea gingas din coada ca un pudel cu gust de ceva mort. Oai…are sa nu fie bine. Si daca are sa fie bine, ce? Nu te bucura, ca nu tine mult.

Da’ ia sa las eu ziua in care suntem mahmuritori si sa revin la noaptile ielelor. Noptile alea in care stingem lumina prin baruri si radem cu barmanite si frangem batjocura unii de ceilalti si ne hlizim si facem glume proaste cand mai urca pe scena cate o caprioara draguta la karaoke. Minore majoritatea, fragede si cu o privire inca inocenta. Ne place acolo. Si inca cum!

Mah, deja mergem acolo de atat de mult timp incat nu mai stiu cum arata celelalte baruri din oras.  Vineri seara e mai chill out. Muzica buna, un pic de alcool sa facem intro pentru sambata seara si cam atat. Mai radem, mai glumim si pe la 1-2 catre casa.

Ei dragii mosului si sa va zic care-i treaba sambata seara. Sambata seara ii karaoke in Cover Club in Fagaras. Gurile rele zic ca ar fi si joia, da’ eu n-am vazut deci nu cred. Fain la karaoke. Toamna si iarna in mod special, ca e mai plin barul. Vara e cam concert solo. Doar unu sau doi. Si nu e tocmai placut cand auzi aceeasi voce intr-una.

Dar acum, ca incepe toamna…parca revenim la viata. Dupa plimbarea prin frig sa intri la loc cu caldura si fum si alcool. Si totul are sa fie bine.

Incep sa urce minorele pe scena. Si cum unele dintre ele sunt chiar dragute foc ORICE ALT ARGUMENT E INVALID! Multe dintre ele si canta bine, ceea ce e un plus, dar e irelevant oricum. Vorba unui mare clasic in viata, cu care am baut mai mult alcool decat apa (de fapt noi am baut vreodata apa impreuna, mah?): Cum sa nu-ti placa cate o minora din asta kinky?

Am pierdut multe nopti acolo. Sunt sigur ca am fost si injurati de multe ori ca nu ne mai dadeam dusi. De cele mai multe ori trebuie sa ne descuie usa ca sa plecam, dar noua ne place si continuam sa mergem.

Daca nu sunteti de prin fagaras si totusi ajungeti din greseala sambata seara pe acolo…cautati Cover Club. Daca intrati acolo cu un zambet pe buze…atunci va garantez ca veti avea o seara minunata. Dar sa si beti ceva. Cu apa plata si lamaie nu faceti nici o treaba!

2 thoughts on “Locul pierzaniei noastre, a tuturor”

  1. Pingback: Blues Session

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.